Astăzi mi-am susţinut lucrarea de licenţă. Da, acea lucrare de licenţă care mi-a ocupat luni bune. Da, acea lucrare de licenţă despre care toţi îmi spuneau că va ieşi o tâmpenie. Da, acea lucrare de licenţă la care eu scriam de 1 mai când toţi prietenii mei erau pe melaguri îndepărtate. Componenţa comisiei, aş putea spune previzibilă (pentru mine). Dacă stă cineva să analizeze toate proiectele, referatele, eseurile, recenziile mele făcute de-a lungul facultăţii poate observa imediat că ele s-au axact doar în jurul a trei teme: învăţământ, religie şi internet. În plus elementele de statistică pe care le-am învăţat în timpul facultăţii mi se par cele mai interesante lucruri pe care le-aş fi putut afla vreodată. În comisie ce profesori să fie? Ia să vedem … Lazăr Vlăsceanu (cu lucrări publicate în domeniul învăţământului şi educaţiei), Dan Dungaciu (predă cursul de “Sociologia religiei”), Poliana Ştefănescu (profesorul coordonator care are ca domeniu de interes tehnologia informaţiei), Adrian Duşă (predă cursurile de statistică). Hmm, învăţământ, religie, internet, statistică …Să fie oare o coincidenţă? Să fie forţa destinului? Dar care destin? Să trecem totuşi mai departe…
Toate au decurs bine la prezentare exceptând accentul meu englezesc de baltă (acum am ajuns să îl înţeleg pe Gabi de ce spunea că îl zgârie pe creier atunci când citeam cu voce tare în faţa lui cărţile de licenţă în engleză oferindu-mi chiar un program pe calculator care să le citească automat, eu doar să le ascult). Toate au decurs bine exceptând faptul că nu am ştiut etimologia cuvântului “digital”. Toate au decurs bine exceptând faptul că nu am putut să îmi susţin foarte convingător “perspectiva organicistă”. Toate au decurs bine exceptând faptul că nu am mai apucat să amintesc despre “teoria găleţii” şi despre “teoria gumei de mestecat cu aromă de usturoi” (astea sunt propriile mele denumiri să nu îşi imagineze careva că există aşa ceva în sociologie sau că le-aş fi spus ca atare). Toate au decurs bine exceptând cele 15-20 de minute cât am stat în faţa comisiei ca popândăul vorbind şi gândindu-mă în acelaşi timp la ce urmează să spun. Exagerez desigur. Per total a fost chiar bine. În plus, am zis şi eu o chestie inteligentă, dar cred că tocmai aceea nu a fost înţeleasă. Dar dacă în faţa comisiei nu am putut să îmi susţin integral “perspectiva organicistă”, măcar pe blog să revizuiesc şi, eventual, să îmbunătăţesc ce aveam de spus.
Domnul profesor Lazăr Vlăsceanu este de părere că nu trebuie să compar societatea cu organismul uman, ci cu o maşinărie avansată. Dar cum nu mă pricep la motoare şi cum încă mai am cartea de biologie de clasa a 11-a (yupii) am să rămân la ce am început. Dar oare dacă stăm să ne gândim bine nu şi organismul uman este o maşinărie avansată? Aştept să îmi confirme sau infirme presupunerea un inginer.
Era un banc căruia tare bine i-ar sta aici:
“Se întâlnesc un medic, un inginer şi un programator şi încep să se certe despre care a fost cea mai veche profesie din lume:
Medicul: Dumnezeu a creat femeia din coasta lui Adam, aşa că cea mai veche profesie e medicina.
Inginerul: Dumnezeu a separat ordinea de haos, asta fiind o treabă pur inginerească.
Programatorul: Dar cine credeţi că a creat haosul?”
Eu aş spune oricum am întoarce bancul că cea mai veche profesie este cea de sociolog. Dar sociologul ce să fie oare? Un medic social? Un inginer social? Sau un programator social? Eu deocamdată, după trei ani de facultate, mă simt medic. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, până una, alta hai să o iau la înaintare cu medicina.
| Organism | Societate | |
| Celele – indivizi | alcătuit din celule | alcătuită din indivizi |
| Ţesuturi – grupuri sociale | alcătuit din ţesuturi | alcătuită din grupuri |
| Sistem nervos – Medii de comunicare | “Totalitatea organelor nervoase formate din neuroni şi nevroglii. El recepţionează, transmite şi integrează informaţiile primite din mediul extern sau intern, realizând astfel coordonarea şi integrarea organismului în mediul de viaţă” (Ariniş, Nanea, Vasile, 2003, 21) | Totalitatea mijloacelor prin care se recepţionează, transmit şi integrează informaţiile existente într-o societate. Informaţia este elementul care construieşte societatea. |
| Creierul este “conectat” la fiecare analizator: la analizatorul vizual, la analizatorul auditiv, la analizatorul olfactiv, la analizatorul tactil. Dacă funcţionează doar unul dintre aceşti analizatori, individul va avea o anumită perspectivă auspra lumii. La fel şi în cazul societăţii. După cum afirmă Marshall McLuhan, fiecare mediu de comunicare prelungeşte câte un simţ. Dacă mijlocul dominant de comunicare prelungeşte simţul auditiv atunci se va crea un anume tip de societate, dacă mijlocul dominant de comunicare prelungeşte simţul vizual se va contura alt tip de societate. | ||
| Sistem locomotor (sistem osos şi muscular) – mediu fizic (natural şi antropic) | Sistem osos: “Este alcătuit din totalitatea oaselor legate prin articulaţii. Principala sa funcţie constă în susţinerea şi protecţia corpului. Este componenta pasivă a sistemului locomotor.”(ibidem) | Mediu natural: Componenta pasivă a societăţii care constituie punctul de spirjin al întregii activităţi umane. |
| Sistem muscular: “Este principalul sistem efector al organismului. Reprezintă componenta activă a sistemului locomotor” (ibidem) | Mediul antropic: Este construit în jurul mediului natural şi completează alături de mediul natural, mediul fizic. Este activ întrucât se schimbă sub acţiunea omului. | |
| Sistemul circulator (sangvin şi limfatic) – Cultura (Valori şi norme sociale) | Sistem sangvin: “Cuprinde inima şi vasele de sânge. Este un sistem de transport al nutrimentelor, al gazelor respiratorii şi al produşilor nefolositori sau toxici” (Ariniş, Nanea, Vasile, 2003, 21) | Valori: “concepţii colective despre ceea ce este considerat a fi dezirabil într-o societate sau din contră ceea ce este considerat a fi necorespunzător” (Schaefer, Lamm, 2005, 74). Aşa cum inima reprezintă, chiar şi simbolic un sediu al sentimentelor umane şi elementul de bază al vieţii, aşa şi valorile reprezintă temelia societăţii. Dacă există un anumit set de valori pozitive (considerate astfel de mine, pentru a nu mai exista discuţii), puse în circulaţie, atunci societatea funcţionează adecvat. Dacă există un set de valori negative atunci există derapaje de la funcţionarea normală a lucrurilor. |
| Sistem limfatic: “Trimite în sânge lichidul interstiţial în exces şi apără organismul de boli” (ibidem) | Norme: “standarde de comportament existente într-o societate” (Schaefer, Lamm, 71). Aceste standarde de comportament apără societatea de eventuale situaţii care ar putea avea consecinţe negative. Bolile societăţii aici trebuie căutate. Se observă că normele (sistemul limfatic) sunt strâns legate de valori (sistemul sangvinic). | |
| Sistemul endocrin – Învăţământul | Sistemul endocrin: “Coordonează şi controlează creşterea şi dezvoltarea organismului şi interacţionează cu sistemul nervos, adaptând şi integrând organismul în mediul de viaţă” (ibidem) | Procesul prin care indivizilor li se transmit cunoştinţe. Raportându-mă la şcoală ca agent important în procesul de socializare atunci “sistemul endocrin” îl integrează pe individ în societate. Între sistemul endocrin (învăţământ) şi sistemul nervos (mediile de comunicare) există o strânsă legătură. Ambele contribuie la acumularea unei cantităţi mai mari de informaţie în societate. |
| Sistemul respirator – Religia | Sistemul respirator: “Este reprezentat de plămâni şi de căile respiratorii. Realizează schimbul de gaze dintre organism şi mediu” (ibidem) | Este un element indispensabil societăţii. Realizează legătura între lumea materială (organism) şi transcendenţă (mediu). |
| Sistemul digestiv – Economicul | Sistemul digestiv: “Este alcătuit din tubul digestiv şi glandele anexe. Rolul său constă în digestia şi absorbţia nutrimentelor şi în eliminarea reziduurilor neasimilabile” (ibidem) | Conform Dex, economia “reprezintă ansamblul activităţilor umane desfăşurate în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului bunurilor materiale şi serviciilor”. Asemănarea este de la sine înţeleasă |
| Sistemul urinar – Politicul | Sistem urinar: “Este format din rinichi şi căi urinare şi are rol esenţial în menţinerea homeostaziei organismului” (ibidem) | Nu am pus politicul la sistemul urinar doar datorită asemănării subtile între acestea. Homeostază=(dex)”proprietate a organismului de a menţine în limite foarte apropiate constantele mediului intern”. Una dintre funcţiile politicului este de a menţine un control asupra societăţii. |
| Sistemul reproducător | Sistemul reproducător: “Este alcătuit din gonada şi structuri anexe, asociate funcţiei de reproducere. Prin producerea gameţilor şi a hormonilor sexuali, asigură perpetuarea speciei” (ibidem). | Forţele care contribuie la evoluţia societăţii. |
Gata, despre rinichi şi ficat în postările următoare când voi lua la “puricat” fiecare sistem de organe. După aia voi trata legăturile între ele căci acum am stabilit rapid un punct de reper. Ar mai fi multe de spus, dar data viitoare. Mă duc să sărbătoresc, în sfârşit, că am terminat cu “licenţiunea” pentru că altfel o iau razna rău de tot. Numai bine!
